Micul dejun când dimineața nu merge după plan

Este 7:18. Ai pus pe masă iaurtul, ovăzul și o banană, dar copilul spune că nu vrea banana în bol. Între timp, cauți a doua șosetă, îți amintești că ghiozdanul nu este gata și știi că trebuie să plecați.

Într-o asemenea dimineață, te ajută dacă ai luat câteva decizii cu o seară înainte. Nu ai nevoie de o rețetă complicată sau de promisiunea că micul dejun va fi gata într-un anumit număr de minute. Ai nevoie de două variante pe care le poți pune pe masă fără să cauți atunci toate ingredientele.

Ce poți hotărî cu o seară înainte

În exemplul nostru, verifici dacă mai ai iaurt simplu, pui o cantitate potrivită de ovăz într-un recipient și lași banana la vedere. Alegi și varianta de rezervă: pâine și brânză proaspătă, dacă acestea sunt alimente pe care copilul le mănâncă deja și care sunt potrivite pentru el.

Dimineața, poți înmuia ovăzul în iaurt și poți pune banana separat. Dacă copilul refuză amestecurile, nu combina toate ingredientele de la început. Poți folosi aceleași ingrediente, dar copilul le vede separat.

Pregătirea din seara precedentă poate fi atât de simplă. Academia Americană de Pediatrie include printre ideile pentru dimineți aglomerate pregătirea în avans a unor componente și păstrarea la îndemână a unor alimente rapide, precum iaurtul sau fructele. [1] Scopul nu este să copiezi o listă universală, ci să muți în seara precedentă alegerile care se repetă în fiecare dimineață.

Păstrează un aliment cunoscut și schimbă un singur detaliu

Dacă iaurtul este alimentul pe care copilul îl acceptă de obicei, acesta poate fi punctul de plecare. Nu este nevoie să schimbi în aceeași dimineață și fructul, și cerealele, și modul de servire. Poți păstra combinația pe care copilul o cunoaște și poți schimba, altădată, un singur detaliu: fructul, felul în care este tăiat sau modul de servire.

La mesele copiilor selectivi, recomandările pediatrice sugerează să existe cel puțin un aliment acceptat și ca micuțul să poată decide ce și cât mănâncă din ceea ce i s-a oferit. [2] Aceasta nu înseamnă că trebuie să pregătești, unul după altul, feluri noi până când copilul acceptă unul dintre ele. Înseamnă că poți alcătui micul dejun pornind de la ceva cunoscut și poți lăsa celelalte alimente la vedere, în cantități mici.

Varianta de rezervă nu este o a doua rețetă

Să presupunem că, în dimineața respectivă, copilul nu vrea deloc iaurt. Dacă ai ales deja pâinea și brânza proaspătă ca variantă de rezervă, nu mai începi o negociere în fața frigiderului. Pui pe masă alimentele stabilite și continui pregătirile pentru plecare.

Rezerva trebuie să fie realistă pentru familia ta. Poate fi pâine cu brânză, un ou fiert și păstrat la frigider sau o porție dintr-un preparat rămas de la cină, dacă alimentele au fost păstrate și pot fi servite în siguranță. Nu este obligatoriu ca micul dejun să arate ca un mic dejun tradițional. Important este să alegi alimente potrivite copilului, nu o soluție care arată bine într-o fotografie, dar nu este mâncată la voi.

Dacă refuză și varianta de rezervă, nu transforma plecarea într-o serie de zece oferte. Încheie masa fără să insiști și privește ce mănâncă într-un interval mai lung. Ghidurile pentru copiii mici recomandă să nu tragem concluzii dintr-o singură zi și să nu forțăm copilul când refuză. [3]

Graba nu schimbă regulile de siguranță

O variantă „de luat” nu este potrivită în orice situație. Copiii mici nu ar trebui să mănânce în timp ce merg, stau în cărucior sau se află într-o mașină în mișcare. Copilul trebuie să stea așezat și să fie supravegheat, pentru a reduce riscul de înec. Forma, dimensiunea și textura alimentelor trebuie adaptate vârstei și felului în care copilul mestecă. [4]

Aceeași adaptare se aplică ingredientelor. Dacă există alergii, intoleranțe sau recomandări medicale, pornește numai de la variantele despre care știi deja că sunt potrivite. Fotografia unui bol cu iaurt, fulgi și fructe nu stabilește ce trebuie să mănânce copilul tău.

Dacă exemplul nostru nu se potrivește

Poate copilul nu mănâncă iaurt, nu acceptă ovăz sau îi este foame abia mai târziu. Atunci păstrezi doar principiul organizării și schimbi ingredientele: alegi dinainte două combinații cunoscute și verifici ce opțiuni există la grădiniță sau la școală, dacă programul include micul dejun. Pentru refuzuri frecvente, o gamă foarte restrânsă de alimente ori îngrijorări legate de creștere, discută cu pediatrul.

Pentru mâine, nu trebuie să pregătești meniul întregii săptămâni. Hotărăște o variantă principală și una de rezervă, din alimentele care există deja în casă. Într-o familie pot fi iaurtul, ovăzul și banana. În alta pot fi mămăliga rămasă de la cină și brânza. Decizia utilă este cea care se potrivește programului și preferințelor reale ale copilului.

La Forkpie, vrem ca ideile pentru masa următoare să țină cont de asemenea detalii: ce mănâncă deja copilul, ce există în casă și cât timp are familia. Aceasta este direcția în care dezvoltăm produsul, nu o promisiune că aplicația alege deja micul dejun în locul tău. Poți descoperi aici proiectul Forkpie.

Informațiile din articol sunt generale. Pentru întrebări despre alimentația, creșterea, alergiile sau siguranța copilului tău la masă, cere sfatul unui profesionist din domeniul sănătății.