Organizarea meselor
· Echipa Forkpie · 4 minute de lectură
Pachetul mare costă mai puțin pe kilogram. Dar folosești toată cantitatea?
500 g la 6 lei sau 1 kg la 10 lei? Un exemplu cu prețuri ipotetice arată de ce contează și cantitatea pe care familia o folosește efectiv.
Punga de un kilogram pare mai avantajoasă: costă 10 lei, iar cea de 500 de grame costă 6 lei. Pentru încă 4 lei primești o cantitate dublă. O pui în coș, cu gândul că ajunge pentru mai multe mese.
Acasă, însă, dintr-un pachet asemănător a rămas data trecută cam jumătate. Poate familia a mâncat mai rar acasă, poate alimentul a fost folosit doar de adulți sau poate ai cumpărat din nou același produs înainte ca familia să termine punga. La raft, întrebarea utilă este: cât din cantitatea în plus va folosi, de fapt, familia?
Același aliment, două mărimi de pachet
Pentru comparație, presupunem că este același produs, vândut în două mărimi. Prețurile de mai jos sunt inventate pentru calcul, nu oferte din magazine. Cantitățile se referă la întregul pachet folosit de familie, nu la o porție pentru copil.
| Situația | Plătești | Folosești | Cost/kg folosit |
|---|---|---|---|
| Pachet mic · 500 g | 6 lei | 500 g | 12 lei |
| Pachet mare · 1 kg, folosit integral | 10 lei | 1 kg | 10 lei |
| Pachet mare · 1 kg, folosit pe jumătate* | 10 lei | 500 g | 20 lei |
*În ultimul rând presupunem că celelalte 500 g nu vor mai fi folosite deloc. Dacă restul este încă în dulap și urmează să îl folosești, calculul nu este încheiat.
Formula este simplă: suma plătită ÷ cantitatea folosită, exprimată în kilograme. Pentru pachetul mic: 6 ÷ 0,5 = 12 lei/kg. Pentru pachetul mare folosit pe jumătate: 10 ÷ 0,5 = 20 lei/kg. Valoarea de 20 lei/kg arată cât ar costa un kilogram din cantitatea folosită în acest scenariu; la casă ai plătit tot 10 lei.
Așadar, pachetul mare are costul mai mic pe kilogram cumpărat. Dar, în scenariul în care familia folosește doar jumătate și restul se pierde, ai plătit 10 lei pentru aceleași 500 g pe care le puteai cumpăra cu 6 lei.
Restul din dulap nu este automat risipă
Un pachet început nu trebuie terminat până duminică pentru ca alegerea să fi meritat. Dacă folosești și restul mai târziu, respectând condițiile de păstrare ale produsului, calculează costul raportat la întreaga cantitate folosită. În exemplul nostru, punga mare folosită integral ajunge la 10 lei/kg, față de 12 lei/kg pentru cea mică.
Poate împarți de la început pachetul cu altă gospodărie. Atunci contează și împărțirea plății între gospodării. Dacă fiecare primește 500 g și plătește 5 lei, costul fiecăruia este de 10 lei/kg. Dacă tu plătești toți cei 10 lei, cheltuiala ta rămâne 10 lei, chiar dacă o parte din aliment ajunge la altcineva.
La cumpărăturile în cantități mari, merită să te gândești dacă alimentele vor fi folosite înainte să se altereze. Este și una dintre recomandările pentru reducerea risipei acasă. [1] Calculul de aici nu stabilește cât timp poate fi păstrat un aliment; pentru asta verifici instrucțiunile produsului.
Trei întrebări înainte să alegi pachetul
Cât am folosit din ultimul pachet? Gândește-te la toți cei din casă. Ce a rămas după o singură masă nu arată cât va folosi familia în total.
Unde ar ajunge cantitatea în plus? Dacă ai deja o utilizare realistă pentru ea, pachetul mare poate avea sens. Dacă, pentru a folosi cantitatea în plus, ar trebui să schimbi mesele familiei doar ca familia să termine punga, estimarea este mai nesigură.
Ce sumă pot plăti acum? În exemplu, pachetul mic cere 6 lei la casă, iar cel mare 10 lei. Prețul mai bun pe kilogram nu schimbă banii necesari pentru cumpărăturile de azi.
Nu trebuie să cântărești fiecare rest ca să alegi mărimea unui ambalaj. Poți începe cu un singur aliment pe care îl cumperi des și care rămâne frecvent nefolosit. Data viitoare, compară prețul pe kilogram, apoi estimează dacă familia va folosi întreaga cantitate din pachetul mare.
Vrei să încerci Forkpie cu copilul tău?
Fă o poză farfuriei. Forkpie te ajută să înțelegi ce e în ea și îți oferă o idee simplă pentru masa următoare.